Obiceiuri ce se succed în cadrul unei nunţi…

La noi în Å£arã acestea diferã de la o zonã la alta, iar astãzi mirii de multe ori îÅŸi aleg din multitudinea de obiceiuri ÅŸi tradiÅ£ii pe acelea care le plac mai mult. Sunt ÅŸi cupluri care aleg sã nu respecte nimic din ceea ce este tradiÅ£ional de nuntã. Oricum este bine de ÅŸtiut care sunt aceste obiceiuri, care este însemnãtatea ÅŸi succesiunea lor. 

V-am selectat mai jos cele mai frecvente obiceiuri de nuntã, prezentate în ordinea succesiunii lor. 

Primul pas îl reprezintã cererea în cãsãtorie. TradiÅ£ional vorbind, mirele trebuia sã meargã la pãrinÅ£ii fetei ÅŸi sã o peÅ£eascã, sã le cearã încuviinÅ£area de a le lua fiica în cãsãtorie. Astãzi însã acest obicei nu mai reprezintã o obligaÅ£ie, ceea ce conteazã cel mai mult este ca cei doi îndragostiÅ£i sã fie de acord cu cãsãtoria. Evident, acordul pãrinÅ£ilor este important, dar nu definitoriu.  

Urmãtorul pas este alegerea naÅŸilor. AceÅŸtia aveau un rol foarte important în vremurile mai vechi, ei fiind personajele principale la nuntã. Astãzi, în centrul atenÅ£iei stau mirii. Rolul naÅŸilor Å£ine atât de latura financiarã, ei plãtind voalul miresei, lumânãrile ÅŸi ceremonia religioasã, dar ÅŸi de cea spiritualã. Cu timpul s-a mai pierdut din obiceiuri, însã naÅŸii erau cei ce îi îndrumau pe tineri în viaÅ£a familialã, îi sfãtuiau atunci când aveau conflicte etc. 

Dupã alegerea naÅŸilor, tinerii trebuie sã meargã cu ploconul la aceÅŸtia. Primirea sau refuzarea ploconului de cãtre naÅŸi corespunde acceptãrii sau nu a propunerii pe care le-o aduce tinerii îndrãgostiÅ£i. 

Dacã naÅŸii acceptã, încep pregãtirile de nuntã. În tradiÅ£ia româneascã, nunta este începutã de cavalerii de onoare, care împreunã cu lãutarii pleacã spre casa mirelui. Aici are loc bãrbieritul mirelui ce simbolizeazã trecerea acestuia de la flãcãu la bãrbat. Apoi alaiul pleacã spre casa naÅŸilor. Mirele are datoria de a cumpãra buchetul naÅŸei ÅŸi al miresei. AjunÅŸi la destinaÅ£ie, mirele oferã buchetul naÅŸei, iar întreg alaiul este tratat cu ÅŸampanie ÅŸi piÅŸcoturi (cel mai bun vin ÅŸi mancãruri alese în obiceiurile mai vechi). De aici se pleacã spre casa miresei, unde domniÅŸoarele de onoare gãtesc mireasa, iar naÅŸa îi pune parura ÅŸi voalul pe care are datoria sã le cumpere. Apoi mireasa se întâlneÅŸte cu mirele care îi oferã buchetelul. 

Mai departe mireasa prinde în piept cocardele naÅŸului, naÅŸei ÅŸi mireleui (în aceastã ordine), apoi domniÅŸoarele de onoare socrilor, rudelor ÅŸi restului invitaÅ£ilor. 

Începe hora miresei, iar naÅŸa are datoria de a rupe turta miresei ÅŸi de a împãrÅ£i din ea invitaÅ£ilor. Întreg alaiul porneÅŸte spre bisericã. 

Alaiul nu merge la voia întãmplarii, ci in “frunte” merg o domniÅŸoara de onoare ÅŸi un cavaler care Å£in lumânãrile, în spatele lor mireasa ÅŸi naÅŸul care sunt urmaÅ£i de mire ÅŸi naÅŸã, mai în spate socrii mari ÅŸi apoi socrii mici. Ultimii vin invitaÅ£ii. Femeile (mireasa, naÅŸa, soacrele etc.) stau întotdeauna în stânga bãrbaÅ£ilor. 

În bisericã se Å£ine de obicei întâi slujba pentru logodnã, aceasta deoarece mirii de multe ori nu sunt logodiÅ£i înainte. În cadrul acestei slujbe sunt aÅŸezate verighetele mirilor. Apoi urmeazã cununia religioasã unde sunt inversate verighetele mirilor. Dupã aceasta preotul, mirii ÅŸi naÅŸii se iau de mana ÅŸi se învârt în jurul mesei dansând “Isaiia danÅ£uieÅŸte”. La sfârÅŸitul ceremoniei mirii ies din bisericã ÅŸi se arunca grau ÅŸi orez în semn de bogãÅ£ie. 

Intrarea în local (sau curte) se face respectând aceeaÅŸi ordine a intrãrii în bisericã, doar cã de data aceasta lumânãrile vor fi aprinse. Sunt serviÅ£i nuntaÅŸii la intrare cu fursecuri, piÅŸcoturi, iar dupã terminarea antreurilor urmeazã valsul miresei. Acest dans aparÅ£ine mirelui ÅŸi miresei, apoi cu mireasa danseazã tatal ÅŸi naÅŸul. Un obicei plin de umor care se practicã încã este acela al furatului miresei. Aceasta este furatã de nuntaÅŸi, iar naÅŸul sau mirele trebuie sã o gãseascã ÅŸi sã plãteascã o rãscumpãrare. Mirii au parte de o regãsire romanticã. 

Spre dimineaÅ£ã se taie tortul de nuntã, când mirii sunt din nou felicitaÅ£i de cãtre invitaÅ£i. Imediat dupã aceasta urmeazã scoaterea voalului miresei ÅŸi înlocuirea acestuia cu o eÅŸarfã roÅŸie, semn cã mireasa a trecut la stadiul de femeie. Voalul este pus unei tinere necãsãtorite. Dupã aceasta toate femeile se strâng într-o horã pentru a o celebra pe mireasã (“Hora miresei”). 

Urmeazã un moment mult aÅŸteptat, ÅŸi anume aruncatul buchetului de cãtre mireasã ÅŸi aruncatul jartelei de cãtre mire.. Astãzi aceste avenimente au fost transformate în momente haioase, când mirele trebuie sã scoata jarteaua miresei cu dinÅ£ii. 

Dupã aceasta invitaÅ£ii oferã cadourile de casã nouã ÅŸi pleacã, însã spre casa mirilor unde petrecerea continuã.  

Mirele trebuie sã treacã pragul casei (camerei de hotel) cu nevasta sa în braÅ£e, intrând astfel împreunã în cãminul lor. Apoi nunta se încheie ÅŸi peste câteva zile cei doi însurãÅ£ei pleacã în luna de miere unde îÅŸi petrec începutul cãsniciei într-un mod cât mai frumos.